Feeds:
Posts
Comments

Archive for April, 2011

de cacat


Dap… traim intr-0 tara de cacat, o tara care beleshte okii seara de seara la o emisiune de cacat, care ar da orice sa-i suga pula unui actor de cacat dintr-o telenovela de cacat. Traim intr-o tara cu oameni de cacat care apreciaza orice lucru GRATUIT, indiferent cat de cacat ar fii el. Este o tara de cacat in care oamenii care nu sunt chiar de cacat sunt obligati de societatea de cacat in care traiesc sa devina de cacat pe zi ce trece. O tara in care, din cauza ca totul e de cacat, daca tu nu esti de cacat, mori de foame sau te inghit bancile de cacat si iti pune cruce sistemul sanitar de cacat. Suntem condusi de oameni de cacat care nu sunt interesati decat sa fure si sa isi construiasca cultul personalitatilor lor de cacat. O tara de cacat in care legile sunt de cacat, sistemele valorice sunt si mai de cacat si cultura este cea mai de cacat. Daca nu esti moale ca un cacat ca sa reusesti sa aluneci printre cacatii mai tari, ai cacat steagu’.

Sper ca am repetat de suficient de multe ori cuvantul CACAT sperand ca va veni si ziua de cacat in care o sa simtiti gustul de cacat in cerul gurii si o sa va dati si voi seama in ce situatie de cacat am ajuns cu toti. Va las cu o artista de cacat care nu face decat sa reprezinte in fata lumii intregi aceasta tara de cacat si pe locuitorii ei de cacat.

Read Full Post »


…sa ascult piesa asta cantata unplugged de GNR. Multumesc Slash, multumesc Myles!

Read Full Post »


Noul single Stonebox, lansat pe 20 aprilie a.c. … ENJOY and SHARE 🙂

Read Full Post »


i wish i had something like that…

Read Full Post »


Stonebox – King of the world (teaser)

Official release on the 20th of April 2011

http://www.stonebox.ro

Read Full Post »


… n-am sa ma mai trezesc. Si intr-o dimineata poate scaldata in raze de soare, n-am sa mai fiu acolo sa-ti mangai obrazul si sa-ti sarut pleoapele.  Poate ca va fi o dimineata cu soare sau poate ca va fi doar o dimineata ca oricare alta. Poate ca va fi chiar dimineata in care te vei hotari sa ma cauti… prea tarziu, prea inutil. Pentru ca tot ce vei gasi vor fi amintirile despre tine aruncate prin toata camera asta in care obisnuiai sa te dezbraci de toate inhibitiile. Pentru ca vei gasi doar aromele noptilor in care desenam umbre pe pereti scaldati in lumina lunii. Tu vei veni, iti vei aduna amintirile, vei plange in fata altarului iubirii noastre si vei pleca. Anii vor trece peste tine si intr-o zi te vei impiedica de amintirile astea si fascinata, le vei rascoli zile in sir… Nu-ti vei mai aminti numele meu sau cum aratam, iti vei aminti mangaierile in diminetile scaldate in soare si saruturile la ore tarzii, inlantuirile noptii si somnul adanc in bratele unui strain… un strain care nu mai e… care poate nu a fost niciodata. Si vei asculta melodia asta la nesfarsit… in fiecare dimineata.

“come on and take a low ride with me girl
on the tunnel of love
and now i’m searching through these carousels and the carnival arcades
in any shooting gallery where promises are made
to rockaway rockaway from cullercoats and whitley bay out to rockaway
and girl it looks so pretty to me like it always did
like the spanish city to me when we were kids ”

Read Full Post »


INTERVIU:

 

CONCERT:

 

MULTUMIRI:

drei. EDA MARCUS, TVR

dnei. MADALINA ION, Radio3net – impresar STONEBOX

dnei. LIANA ELEKES (pentru un sunet excelent), TVR

Read Full Post »


Inca de mic am fost atras de muzica. Nu m-a obligat nimeni, nu m-a fortat nimeni sa invat vreun instrument sau ceva de genul asta. Pur si simplu in familia mea, desi erau vremuri comuniste si singura muzica era ori usoara ori populara, se ascultau chestii gen Pink Floyd, Beatles, Elton John sau Jean Michel Jarre. Taica-miu era mai mult atras de muzica clasica iar maica-mea, mai aproape de timpurile noastre. Amandoi stateau seara si ascultau discurile procurate cu mare efort din Cehia sau Bulgaria. Atunci, cand habar n-aveam pe ce lume sunt, am avut primul contact cu muzica. Nu o doream, nu ma pasiona si nici nu simteam vreo atractie deosebita pentru ea. Insa si-a pus radacinile in mine atunci. Anii au trecut si ma regasesc in casa bunicilor, inconjurat de colectia de discuri a bunicului meu, intreaga discografie Gica Petrescu sau Maria Tanase si printre ele, trimis de unchiul meu din Franta, un disc portocaliu pe care scria Les Chaussettes Noires. L-am ascultat poate de sute de ori, il stiam pe dinafara. Atunci s-a produs schimbarea. Atunci am stiut ca eu trebuie sa cant. Aveam doar 7 ani si era pentru prima data cand taica-miu mi-a luat o chitara mica, pentru copii si am inceput sa zdrangan la ea. Habar n-aveam sa o acordez dar ce conta, eu cantam impreuna cu “Sosetele negre” o piesa pe care n-am sa o uit niciodata… Va las sa o ascultati pana cand imi adun memoriile si trecem la urmatorul capitol, cu Elvis, Beatles, Creedence si Janis.

Read Full Post »


Absolut totul se intampla haotic in viata mea. Am ajuns sa nu mai stiu ce sa aleg, sa am in permanenta indoieli si sa fiu mereu apasat de nesiguranta. Nu mai stiu ce vreau. Nu mai inteleg de ce s-a schimbat totul brusc. Am iubit atat de puternic si acum pur si simplu nu ma mai misca nimic. Ma transform pe zi ce trece in ceva ce am dispretuit mereu. Nu mai am puterea de altadata, parca m-am inchis intre patru pereti, izolat de restul lumii si de tot ce inseamna sentimente sincere. Nu ma mai bucur daca cineva spune ca tine la mine, nu mai imi doresc sa aud asta. De fapt stiu de ce, stiu ca in spatele oricarui gest sau cuvant exista ceva ce ma va rani intr-o buna zi. Am invatat si am simtit de atatea ori cum oamenii se schimba si ca omul pe care il iubeam si incercat din rasputeri sa-l fac fericit, se transforma in cel mai mare dusman al meu. Am vazut cum cuvintele de iubire devin cele mai puternice arme, cele mai crude jigniri. Poate ca de aia sunt asa. Poate ca d-aia fug si ma ascund in cele mai intunecate locuri ale sufletului. Nimic din ce credeam ca este pur, sincer, imaculat nu este asa. Poate sunt idealist. Am crezut ca doi oameni se pot iubi pentru totdeauna. Am crezut ca exista suflete pereche dar m-am mintit singur. Au fost vorbe care pentru mine au insemnat enorm iar pentru tine n-au fost decat niste cuvinte pe care ti se parea normal sa le auzi. Gesturile, faptele, mangaierile, eforturile si sacrificiile erau absolut normale. Spuneai ca oricine le face. Ca nu e nimic iesit din comun. Cum poti spune ca toate astea sunt normale? Atunci inseamna ca si iubirea in sine e un sentiment normal si banal. Poti spune ca si noi eram banali. De fapt stai, asa e, eram banali. Cand banalitatea asta a ajuns la cote de avarie, te-ai rupt de ea ca si cum n-ar fi existat. Atunci mi-am dorit sa te poti pune in locul meu. Sa vezi cum omul pe care il iubesti iti intoarce spatele si se duce cu alta in treaba lui. Si sa te intrebi… chiar am fost atat de orb? Chiar n-am putut sa prevad chestia asta? Cum naiba am putut sa cred cuvintele care imi spuneau ca ma iubesc cand de fapt era pentru toti atat de evident ca sunt doar cuvinte aruncate intr-o doara?

Acum intelegi de ce sunt asa? Nu mai am incredere in nimeni si nimic. Nici macar in cuvinte sau zambete. Nu mai cred in vise si iluzii si ma urasc pentru asta. As vrea macar o data sa am puterea sa mai cred in asa ceva. Am nevoie de o pauza de la viata.

Read Full Post »


Dap… s-a mai incheiat o saptamana, maine mi-am propus sa ma odihnesc. Daca n-as fi avut muzica probabil ca o luam razna demult. Ieri poate pentru prima data mi s-a confirmat faptul ca munca pe care am inceput-o cu aproape doi ani in urma nu e in zadar. Am fost oarecum speriat ca publicul clujean pe care l-am respectat mereu si pe care l-am considerat cel mai aproape de fenomenul rock, nu va recepta muzica noastra asa cum ne-am fi dorit. Am crezut ca am mers la Cluj si ca vom face inca o repetitie pe scena unui club gol, asa cum s-a intamplat in Sibiu. Ne-am urcat pe scena in fata a aproximativ 30 de oameni si am incheiat micul recital in fata a peste 100 de persoane care vibrau alaturi de noi. A fost o experienta unica si nu neaparat prin faptul ca un club ca Flying Circus era plin si canta alaturi de noi, pentru ca eu am mai cantat si in fata a 10.000 de oameni, ci prin faptul ca acei oameni intelegeau si acceptau muzica noastra. A fost un gest de recunostinta pe care doresc sa-l puteti simti toti pe parcursul vietii voastre. Acest fapt ne-a redat increderea in noi si in acest proiect care se numeste in continuare Stonebox. Jur ca inainte de concert, traind cu impresia ca lumea va fii indiferenta fata de muzica noastra, imi propusesem sa renunt. Dar n-am sa o fac. Indiferent ca sunt voci care spun ca ce cantam noi n-are cautare in rRomania, ca muzica noastra e veche si depasita, ca nu cantam in limba romana, ca nu suntem “mainstream”, eu voi continua. Cred in proiectul asta si voi face tot posibilul sa mearga inainte si sa se exprime asa cum e normal intr-o lume normala. Este si va ramane un act artistic natural, fara compromisuri, cu personalitate si venit din suflet pentru ca muzica noastra de acolo porneste. M-am intors de la Cluj obosit si nedormit, dupa 900 km de condus in doua zile si un concert si ma simt renascut. Ma simt ca acum 13 ani cand ridicam in picioare o sala intreaga in Craiova cu Byron. Din Byronul de atunci am mai ramas doi oameni dar nu s-a schimbat nimic din ce ne doream atunci. Va multumim din suflet tuturor celor care ati fost la concertul de aseara din Flying Circus si ati cantat si vibrat alaturi de noi. RESPECT CLUJ!

Galerie foto si recenzia evenimentului COCK STARS CLUJ aici:

http://flipflop.ro/home/2011/04/02/cock-stars-in-flying-circus-pub/

Read Full Post »